În garajul lui Liviu Alexa: Artă balcanică fără permisiune

Liviu Alexa este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație ai României, dar la 46 de ani a șocat pe toată lumea când, fără ca nimeni să aibă habar, s-a lansat în arta contemporană cu o expoziție personală care a „rupt” publicul. „Noi suntem Apocalipsa”, desfășurat la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (România), a atras mii de vizitatori curioși și, incredibil pentru un artist în devenire, și-a văzut pânzele vândute la prețuri semnificative — între 10.000 și 15.000 de euro. fiecare.

El nu face parte din „lumea artei”, dar a intrat în ea fără a cere permisiunea. El este un băiat rău atât ca jurnalist de investigație, cât și ca artist. prima expoziție și, la mai puțin de două luni după ea, va avea o alta, la București, pe 16 aprilie 2026, cu o temă complet diferită — ceva absolut neobișnuit pentru un artist în curs de dezvoltare. multe cărți și multă energie. Este locul în care cântă, înjură, creează și distruge pânze atunci când nu-i place felul în care apar. "Nu este nicio problemă cu asta - așa mă eliberez. Jucătorii de tenis își sparg și rachetele..."

Alexa este un pictor autodidact, dar forța sa creatoare provine din munca de investigație istovitoare de 27 de ani, la un nivel înalt de jurnalism. care îl expune la toată mizeria societății. "Nu mint când spun că pictez ceea ce nu mai pot scrie cu cuvinte. Arta îmi oferă posibilitatea de a mă detoxifiere — emoțional și mental." interesant.

"Inițial, am vrut să mă concentrez pe o poveste centrată în jurul "demonilor", dar apoi mi-a venit o altă idee. Era chiar sub nasul meu, în propria bibliotecă: cărțile de tarot concepute în anii 80 de către magnificul Dalí.", spune magnificul Dalí. Alexa.

Povestea din spatele acestui act artistic remarcabil merită cunoscută. Totul a început cu o propunere de la Hollywood pentru filmul din 1973 cu James Bond Live and Let Die, unde producătorii aveau nevoie de un pachet de cărți spectaculos pentru personajul Solitaire. Dalí a acceptat imediat, dar ego-ul său enorm și cerințele financiare exorbitante i-au determinat pe producători să-l abandoneze în favoarea unui alt artist. jocul navetiștilor, jocul care se joacă la înmormântări sau la cârciuma din cartier, unul care s-a bucurat de o faimă incredibilă în timpul comunismului. România Este un joc cu ritm foarte rapid, care cere luciu, muncă în echipă și noroc — un artefact subcultural, deoarece originile sale sunt remarcabil de interesante și, ca orice subcultură, prin imaginile concepute pentru cărțile de joc din vremea Imperiului Habsburgic, a servit ca formă de rezistență împotriva austro-ungare. regulă.

Obsesia mea este aceasta: ca acest joc — Filcai — să nu dispară din memoria socială. Așa că am decis să-mi dedic munca și inspirația și să redesenez întregul pachet de 20 de cărți ca tablouri, imaginându-le un nou amestec de povești pentru ei. zei uitați, regi moderni și chiar figuri mitologice din basme pe care chiar și voi le-ați uitat, darămite copiii noștri care nu mai citesc nimic Este semnul meu modest de respect pentru rădăcinile modeste pe care le am și pe care mulți dintre voi le aveți”, spune artist.

Tregul de ghinde este astăzi Căpcăunul — căpcăunul basmelor românești — care, după mii de ani de furt inimi de prințese, a ajuns să ia o slujbă sau să strângă forța la gară locală pentru a fi șomer. firma de salubritate. Vremurile sunt grele și mai este mult de făcut, pentru că astăzi oamenii nu mai au inimă — oamenii își aruncă inimile oriunde pot, în iubiri fără dragoste, aruncându-le unul în celălalt pe Facebook, iar foarte multe inimi ajung să fie aruncate pe străzi sau în tomberoane. Iată ce face Căpcăunul: le adună și le duce la groapa de reciclare a orașului, unde vor deveni compost. Nu este o muncă nobilă pentru un Căpcăun care s-a luptat cândva cu ciobani și prinți fermecați, dar la vârsta lui, nici Diavolul nu-l va mai angaja — și cu adevărat, Diavolul l-a îndepărtat de iad, căci acolo sunt tăiate locuri de muncă. de asemenea.

Cleopatra, oh, Cleopatra cu pielea ei măslinie, sângele ei ca un cocktail fin în care s-a îmbinat inteligența macedoneanului cu viclenia greacă și viclenia greacă. am văzut totul: nu era cea mai puternică și nici măcar singura femeie faraon, dar în comparație cu Merneith, Sobekneferu, Hatshepsut sau Neferneferuaten, de care nimeni nu-și mai amintește, ea este faimoasă de mii de ani, a jucat în filme și, pe deasupra, i-a iubit pe cei mai puternici bărbați din lume. Cleo a fost întotdeauna atrasă de dramă – chiar și sinuciderea ei, când s-a lăsat mușcată de un aspid în loc să cadă în mâinile romanilor, a fost o piesă magnifică de punere în scenă. Cleopatra nu a murit, stai calmă — zeițele nu mor.

Adevărat, nu a ajutat-o ​​prea mult că vorbește nouă limbi străine. Nu a putut obține un post didactic la Harvard, deoarece nu mai există departamente de aramaică, etiopiană sau egipteană antică, așa că a navigat în haosul timpurilor moderne cât a putut de bine și a înființat o companie de livrare - Cleovo. Acum se află într-o pauză la serviciu, își bate vaporul și vorbește la telefon cu un client care a primit o shawarma oarecum rece. Așa se întâmplă - nu poți mulțumi pe toată lumea. Livrarea este și ea grea, dar orice este mai bine decât să conduci pentru Uber.

E încă frumoasă, cu acei ochi răguși ai ei, cu jambierele ei roz-bubblegum întinse peste o siluetă care poate este puțin pe latura voluptoasă, dar nu mai vrea dragostea Cleopatra. Dragostea nu i-a adus decât suferință.

Totuși nimeni nu poate scăpa de Iubire, oricât de mult încearcă să o evite. Dragostea este mai puternică decât Răul – i-a adus până și pe zei în genunchi – și așa, cel mai probabil, cândva în următorul mileniu, Cleo se va îndrăgosti din nou. Pentru că, deși a suferit, numai Dragostea i-a dat, ori de câte ori a lăsat-o să intre în inima ei, puterea de a cuceri Lumea. spune Liviu Alexa. Ei bine, unii oameni vorbesc despre schimbarea lumii. El este în garaj, pictând această schimbare.

Vezi mai multe despre artist pe www.alexa.space